România a devenit partener în proiectul BRUA, oferind astfel oportunitatea cetățenilor noștri de a se alătura și de a câștiga sume considerabile din acțiunile companiei.

De ce este acest lucru benefic?

Cum să deveniți acționar și să obțineți câștiguri de până la 10.000 de dolari din tranzacționarea gazelor?

Înregistrați-vă
acum!


Completați cererea de înregistrare și apăsați butonul “Deveniți acționar”.

Într-o perioadă de criză, aceasta reprezintă o oportunitate excelentă de a vă pune banii la treabă pentru dumneavoastră, fără a vă teme de impactul crizei, deoarece veți obține un profit zilnic.

Petar Costin

un contabil, s-a alăturat ca acționar acum două luni, obținând un profit total de 18.348 de dolari.

Costi Bogza

un șofer, a devenit acționar acum șapte zile și a câștigat 2.993 de dolari.

Silvia Musat

un nutriționist, a devenit acționar acum trei săptămâni, obținând un câștig de 8.132 de dolari.

România a câștigat un proces cu Ucraina la Curtea Internațională de la Haga, obținând controlul asupra unor importante zăcăminte de petrol și gaze naturale. Exxon Mobil și-a achiziționat o participație semnificativă în perimetrul maritim Neptun în parteneriat cu Petrom, iar aceste investiții au fost împărțite între mai multe companii internaționale. Pe lângă descoperirea zăcămintelor, evenimentele geopolitice, cum ar fi criza din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, au crescut importanța României în domeniul energetic și geopolitic.

Investițiile semnificative, cum ar fi cele ale OMV și Exxon în operațiuni de foraj în valoare de peste 1.5 miliarde de euro, au necesitat ajustări legislative pentru a facilita activitățile acestor mari investitori. În 2011, ExxonMobil, OMV Petrom și Lukoil au beneficiat de o Ordonanță de Urgență care le-a exemptat de necesitatea obținerii de avize pentru explorările subacvatice, iar în 2016, legea specială privind gazoductul BRUA a fost adoptată fără dezbatere publică. În ciuda eforturilor UE de a găsi alternative la gazul rusesc, soluția americană de a livra gaz natural lichefiat în Europa de Est se dovedește a fi mai costisitoare și mai puțin fezabilă decât importul tradițional din Rusia.

Cu ceva timp în urmă, în perioada 2013-2014, Chevron efectua operațiuni de explorare a gazelor de șist în Vrancea și Dobrogea, promițând independență energetică și beneficii pentru România și cetățenii săi. Cu toate acestea, rezultatele s-au soldat cu controverse și datorii către stat. În cadrul Uniunii Europene, se punea accent pe securitatea energetică, iar proiectele precum gazoductul BRUA și zăcămintele din Marea Neagră deveneau priorități. În septembrie 2016, a fost semnat un acord pentru construcția gazoductului BRUA, cu o alocare importantă de fonduri. Cu toate acestea, proiectul a stârnit critici din cauza unor legi speciale controversate, care ridicau semne de întrebare cu privire la drepturile de proprietate și mediul înconjurător. Cu toate că au fost exprimate îngrijorări, proiectul a continuat să avanseze rapid, cu lucrările de construcție programate pentru a începe în curând.

În presa autohtonă, tema gazoductului BRUA a fost abordată sporadic. Un articol notabil a fost publicat în aprilie de Sorin Pîslaru în Ziarul Financiar, evidențiind lipsa de transparență și discuțiile secrete ce au loc între administrația țării și directorii OMV Petrom – Exxon. Se ridică întrebări legate de direcția gazului, mai ales a celui extras din zăcămintele concesionate companiilor menționate, și se evidențiază paradoxul în care gazul din Marea Neagră, pentru care se propun redevențe mai mari, va ajunge în Austria, în timp ce în Dobrogea încă sunt comunități care nu au acces la gaz.

În România, reforma sistemului de redevențe pentru resursele minerale și petroliere devine o prioritate în contextul avansării proiectelor energetice majore, cum ar fi gazoductul BRUA și explorările din Marea Neagră. Propunerile recente de modificare a redevențelor vizează stimularea extracției din platoul continental pentru a asigura independența energetică a țării, însă există preocupări legate de transparență și de direcția reală a beneficiilor. Aceste schimbări sunt întâmpinate cu atenție sporită, mai ales în contextul parteneriatelor existente cu companii străine și dezbaterilor legate de prețurile gazelor.

Se evidențiază descoperirea unor zăcăminte impresionante, împreună cu preocuparea pentru independența energetică și amenințarea rusă, dar beneficiile acestor resurse nu se regăsesc în prețul gazului pentru consumatori. Informații despre prețurile la gaze în alte țări europene pot oferi perspectivă asupra situației din România. Deși țara se clasează pe locul patru în Europa la producția de țiței și gaze, încasările din redevențe sunt relativ mici în comparație cu sumele cheltuite de companii pentru lobby și alte activități. Chiar dacă se vorbește mult despre independența energetică a României, realitatea arată că beneficiile sunt limitate, iar costurile și privilegiile rămân distribuite în mod neuniform.